Regizorul şi scenaristul Toma Enache, care şi-a lansat la Bucureşti, joi, 24 octombrie, primul lungmetraj în dialectul aromân, „Nu sunt faimos, dar sunt aromân”, a spus că filmul este „împlinirea” unui vis al multor aromâni, relatând că a clădit povestea timp de zece ani şi că s-a bucurat de fiecare rând scris în scenariu.

Premiera de gală a filmului „Nu sunt faimos, dar sunt aromân” a avut loc joi seară, la CinemaPRO din Capitală, în prezenţa regizorului Toma Enache, a fotomodelului Linda Croitoru şi a celorlalţi membri ai echipei lungmetrajului. Pe covorul roşu au păşit de la aromâni îmbrăcaţi în costume tradiţionale până la aromâni celebri.

„Aş dori să mulţumesc pentru că acest film este efortul, dorinţa şi împlinirea unui vis al multor aromâni, nu numai de ieri, nu numai de azi, ci cred eu dintotdeauna, de la fraţii Manakia şi până acum, cred că au fost mulţi care s-au gândit că ar trebui să facem un film în aromână. Tradiţia se reînnoadă după 100 de ani”, a declarat Toma Enache, înainte de proiecţia filmului.

Pseudokynematografikos – sau despre cum a fi “faimos” deranjeaza mai mult decat a fi “armân”!

prin Silviu Macrineanu

Filmul m-a prins de la primele cadre, imaginea este de o calitate speciala, iar muzica lui Stelu Enache sună extraordinar ca muzica de film. Asa se face ca timp de aproape doua ore am stat nemiscat in scaunul incomod de la Tomis Mall, mai mic parca si decat cel de la Tico. Prins de emotie pe alocuri, hohotind cateodata, zambind melancolic la unele cadre, si – de ce sa nu recunosc – cu nodul in gat la altele.

La final am iesit impresionat, atat de atmosfera si de ideea filmului, cat si de faptul ca in sala erau multi tineri de 18-25 ani, care reactionau participativ adeseori in timpul filmului, la scenele vorbite in graiul maiei si al papului.

[…]

Toma Enache ne-a transmis prin filmul sau o multitudine de idei si simboluri, mai usor sau mai greu descifrabile. Mi-a placut enorm faza din deschidere cu afroamericanul care canta: Tumbe! Tumbe!, si care spunea auditoriului de la Kodak Theatre: “Nu stiti cine sunt aromanii? Stati linistiti, nici ei nu stiu!”. Un reprezentant al unui neam dezradacinat, dus pe alte meleaguri si cu identitatea de limba si cultura pierduta, vorbeste despre un alt neam, care este in pericol sa pateasca acelasi lucru. Brrr, m-a trecut fara sa vreau un fior la faza asta din film.

[…]

In concluzie, pentru ca scriu la o ora tarzie, as spune doar ca – la capatul unui deceniu de framantari intense, Toma Enache a gasit Armanamea.

Oare armanamea l-a gasit pe Toma?

Citiţi întreg articolul aici.